Tulburările alimentare nu sunt doar despre ceea ce se mănâncă sau nu se mănâncă.
Sunt despre emoții care nu și-au găsit niciodată locul în cuvinte. Despre traume nespuse, dorințe reprimate, nevoi ignorate.
Mâncarea devine astfel un răspuns la ceea ce nu poate fi controlat în exterior: anxietatea, abandonul, critica, golul dinăuntru.
Fiecare masă poate deveni un câmp de luptă între vinovăție și alinare, între nevoia de a simți și nevoia de a anestezia totul.
Uneori, privirea spre farfurie e mai grea decât privirea spre oglindă.

Acest grup de suport nu vine cu reguli sau soluții rapide.
E un spațiu de reumanizare, în care povestea din spatele simptomului contează mai mult decât simptomul în sine.
Unde controlul nu e slăbiciune și unde suferința nu e invalidată.
Aici, nu trebuie să demonstrezi nimic. Ești suficient(ă) cu tot ce porți în tine.

Înscrieri și detalii: 0723157205