Unele experiențe nu trec. Rămân. Se decupează adânc în corp, în privire, în reacții aparent fără explicație.
Trauma nu țipă. Nu cere ajutor în cuvinte clare. Se ascunde în reacții automate, în gesturi întrerupte, în somnul agitat, în frica fără nume.
Este ceea ce a fost prea mult, prea devreme, sau prea brusc – și care nu a putut fi integrat.
Și, în absența unei povești clare despre ce s-a întâmplat, rămâne doar starea: de alertă, de gol, de confuzie.

Trauma nu este întotdeauna legată de un eveniment dramatic. Uneori, e absența. E lipsa susținerii. E copilul care a învățat că nu poate cere. Adultul care crede că trebuie să se descurce singur.
Ea trăiește în corp înainte să apară în conștient. În mușchii încordați. În respirația superficială. În tăcerile care se prelungesc peste ani.

Trăim, adesea, ca și cum totul ar fi în regulă. Funcționăm. Ne adaptăm. Ne construim roluri. Dar există momente în care ceva se rupe. O reacție disproporționată. O retragere inexplicabilă. O durere care nu are cuvinte.
Și atunci ne întrebăm: „De unde vine asta?”
Răspunsul nu e întotdeauna în prezent. E, uneori, în ceea ce a fost trăit fără martori, fără siguranță, fără continuitate.

Acest workshop / atelier nu este o terapie. Nu e o reconstituire.
Este un spațiu blând, în care poți să înveți cum să recunoști urmele traumei în viața ta – fără vină, fără grabă, fără explicații forțate.
Este despre a înțelege că uneori corpul vorbește înaintea minții. Că protecția devine izolare. Că forța poate fi, de fapt, supraviețuire.
Și că acolo unde nu a fost nimeni, poate exista acum o formă de însoțire.

Pentru informații despre înscriere: 0723157205

Cost: 300 lei